Ordinul lui Şleahtiţchi a ajuns în instanţa de judecată, iar „Istoria Românilor” – sub anchetă

Asociaţia Politologilor şi istoricilor Pro Moldova a contestat ordinul ministrului educaţiei cu privire la introducerea în şcoli de la 1 septembrie a cursului obligatoriu de „Istoria Românilor”.

Mai mulţi membri ai Asociaţiei, ce întruneşte persoane competente şi cu autoritate în domeniu şi care  deţin titluri academice şi grade ştiinţifice, sînt convinşi că ordinul este nelegitim  şi trebuie să fie anulat de către instanţa de judecată. Intersele Asociaţiei sînt reprezentate de avocatul Roman Aronov. Într-un interviu, acordat ziarului „Moldavskie Vedomosti”, Domnia Sa s-a referit la perspectivele acestui proces, fără precedent în ţara noastră.

- Cînd vor începe audierile pe cazul intentat de Pro Moldova ?

- Cu această cerere s-au produs metamorfoze. La  momentul desfăşurării conferinţei de presă cererea era deja în Cancelaria Curţii de Apel Chişinău. Urma doar să fim anunţaţi despre locul şi timpul şedinţei completului de judecată cu audierile de rigoare. Dar, primind înştiinţarea, am constatat cu mirare că şedinţa era anunţată pentru ziua de duminică, 29 iulie.

- Este normal pentru practica judiciară ca şedinţele să fie fixate pentru duminică?

- Iniţial am presupus că poate chestiunii noastre se doreşte să i se acorde o atenţie deosebită, din care cauză s-a decis ca şedinţa de judecată să se desfăşoare într-o zi de odihnă, cu o concentrare maximală asupra acestui caz de exsclusivitate. Deşi, sîmbăta şi diminica şedinţe de judecată nu se ţin. Este pentru prima dată, cel puţin în practica mea, cînd data indicată în citaţie corespunde unei zile de odihnă.

- Prin ce se explică astfel de decizie?

- Desigur că m-am adresat la Curtea de Apel după explicaţii. Acolo toate au fost reduse la o banală eroare. Adică, secretara, care a completat citaţia, pur şi simplu a greşit data. După care mi-a fost înmînată altă citaţie, potrivit căreia şedinţa va avea loc pe data de 7 septembrie.

- La acea dată ordinul ministrului deja va intra în vigoare…

- Da. Or, dacă greşeala cu data a fost comisă nu întîmplător, existînd temeiul de a tărăgăna procesul pînă în septembrie-octombrie, cînd judecătorii pleacă în vacanţă, atunci planul şi-a atins scopul. Vom pierde toată vara şi chiar începutul de toamnă. Prima şedinţă va fi una preliminară, iar şedinţele ulterioare judecătorul le poate amîna pentru termene şi mai tîrzii. Însă sînt un avocat optimist şi cred în triumful dreptăţii juridice în această problemă.

- În ţara noastră au mai fost notate cazuri cînd ordinele şefilor instituţiilor de stat au fost contestate în judecată?

- Nu este în premieră cînd au fost acţionate în judecată acte ale puterii executive, cu cererea de-a fi anulate. Dar este fără precedent o cerere de anulare a cursului „Istoria Românilor”. Toate chestiunile ce ţin de limbă, istorie, identitate naţională, neutralitate, în ţara noastră mai întotdeauna au o încărcătură emoţională şi poartă un mesaj politic. Acţionări de succes în astfel de probleme nu am avut. Nimănui încă nu i-a reuşit să le califice în manieră juridică şi să le confere o perspectivă judecătorească adecvată. Odată am reclamat, la cererea unui client, un ordin, de asemenea de-al ministrului educaţiei, cerînd racordarea programelor şcolare la art.13 din Constituţia Republicii Moldova.

- Este vorba de denumirea limbii?

- Da. Doar în toate orarele, anexele metodice şi literatura de studii figurează sintagma „limba română”. Nu am găsit nicăieri, în nici un document ce organizează şi reglementează procesul de studii, noţiunea de limbă moldovenească. Clientul a cerut, prin judecată, ca Ministerul Educaţiei să fie obligat să-şi adapteze toate documentele în conformitate cu legislaţia în vigoare şi Constituţia RM. Însă instanţa a găsit o soluţie vicleană, refuzînd să primească cererea, motivînd că astfel de chestiuni ţin de competenţa Curţii Constituţionale, unde avocatul Aronov n-are dreptul să se adreseze.

- Cererea de anulare a ordinului cu privire la introducerea cursului de „Istoria Românilor” va avea aceeaşi soartă?

- Ţinînd cont de experienţă, eram pregătit pentru un refuz al instanţei, motivat prin faptul că astfel de probleme nu ţin de competenţa jurisprudenţei civile.

- A avut vreun rol faptul că motiv pentru recurs a fost nu însuşi ordinul, ci procedura apobării acestuia?

- În Moldova funcţionează Legea „Cu privire la transparenţa procesului de luare a deciziilor”  şi Legea „ Cu privire la actele normative emise de Guvern şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale”. Acolo se arată clar că pentru asigurarea procesului democratic de aprobare a actelor normative, ultimele trebuie coordonate cu societatea civilă prin desfăşurarea consultaţiilor, anchetelor, inclusiv referendumuri şi expertize.  Analizînd situaţia creată prin prisma legilor amintite, ordinul cu privire la introducerea cursului „Istoria Românilor” a fost aprobat fără astfel de coordonări. Despre asta am indicat în cerere. Deja am auzit părerea minstrului Şleahtiţchi vizavi de această problemă. Dînsul consideră că ordinul a fost aprobat în strictă conformitate cu legislaţia, nu există vreun temei pentru abrogarea documentului şi ordinul respectiv nu va fi anulat. Potrivit ministrului, toate consultările şi coordonările au fost efectuate fără însă a fi prezentată vreo dovadă sau confirmare documentară. Posibil ca astfel de demonstrări să se facă în sala de judecată. Nu exclud că asemenea consultări au fost făcute cu cei care salută ideea. Numai că ordinul cu pricina n-a avut parte şi de dezbateri critice, de alternativă.

- Acest dosar face parte din categoria celor, care pot ajunge la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului?

- Dacă nu vom reuşi să obţinem un rezultat obiectiv la Curtea de Apel, atunci avem dreptul să ne adresăm la Curtea Supremă de Justiţie. În caz că decizia Curţii de Apel va rămîne neschimbată, nu vom mai avea la dispoziţie mecanisme de drept pentru a ne apăra interesele. Ceea ce înseamnă că timp de  6 luni vom fi în drept să ne adresăm la CEDO. Astfel de problemă ţine de competenţa Curţii Europene.

- Astfel de cauze au mai fost examinate la Strasbourg?

- Nu cred. Moldova este o ţară mică, dar într-atît de specifică cu problemele sale încît ar putea fi un exemplu de experienţă atît pozitivă, cît şi negativă pentru multe state mari şi practica judecătorească internaţională. Totodată, vom insista ca reprezentanţii societăţii civile, în speţă Asociaţia politologilor şi istoricilor Pro Moldova, să participe la procesul de luare a deciziilor. Ca să-şi expună părerea. Această opinie poate fi ignorată, însă ea are dreptul de-a fi.

- Aţi participat la întocmirea unui demers adresat Procuraturii Generale  din partea unui grup de cetăţeni vizavi de conţinutul cursului de „Istoria Românilor”. Referindu-se la art.346 din Codul Penal al RM, clienţii Dvs insistă asupra unei anchete pentru a stabili faptele de propagandă şi aţîţare a învrăjbirii interetnice în cursul de „Istoria Românilor”. Aţi primit vreun răspuns?

- A fost deschisă urmărire penală. Am fost cu clienţii mei Koşelev şi Şevcenko la Departamentul pentru urmăriri penale, este desemnat şi un ofiţer care se ocupă de acest caz. Au avut loc primele audieri ale declaranţilor, care şi-au confirmat poziţia, bazată pe propria lor iniţiativă civică. În prezent se fac toate verificările circumstanţelor, enunţate de declaranţi în plîngerile lor.

- Cît poate dura o astfel de anchetă?

- Codul Civil şi Codul Penal nu indică careva termene pentru asemenea anchete. Există o asemenea noţiune ca „termen rezonabil”, luîndu-se în consideraţie dificultatea cazului, prezenţa părţilor, volumul de activităţi procesuale necesare, gradul de ocupare a ofiţeruluiu, concedii etc etc.

- Ar putea să se tărăgăneze ani de zile. La fel cum se face cu ancheta evenimentelor din 7 aprilie?

- Avocatul poate insista asupra respectării unui termen rezonabil în cazurile în care organele trebuie să prezinte un rezultat procesual, fie şi preliminar. Însă asta ţine de „bucătăria” internă a sistemului de menţinere a ordinii, iar legea rezervează oamenilor cu epoleţi dreptul de delimitare a unor termene concrete de urmărire penală.

- Europa va afla de faptele de aţîţare a discordiei interetnice în R. Moldova?

- Cîţiva ani în urmă Moldova a fost vizitată de un grup de istorici europeni care au studiat situaţia şi au recomandat eliminarea cursului de „Istoria Românilor” din programul şcolar. Eu au opinat că după conţinut, caracter şi manieră de predare a materialului cursul este sub orice critică, cultivă şi trezeşte vrajbă naţională, reprezentînd minorităţile naţionale într-o imagine de colonizatori. Aceasta este părerea istoricilor din Consiliul Europei. Recomandările CE sînt prezentate într-o ediţie specială. Le-a văzut şi ministrul, şi istoricii care-l susţin. Aceste materiale sînt prezentate şi la Departamentul pentru urmărire penală, care examinează cererile clienţilor mei. Numai că se întîmplă ceva curios. Atunci cînd este rentabil şi convenabil, se face trimitere la valorile europene şi se citează din recomandările partenerilor europeni, se afirmă că este absolut inacceptabil şi nedemocratic ca acestea să fie ignorate. Dar atunci cînd aceste recomandări sînt incomode, ele pur şi simplu sînt trecute cu vederea.

- Cîteva exemple relevante – legea despre egalitatea în şanse şi interzicerea simbolurilor comuniste. Cum le comentaţi în acest context?

- Clasa politică încearcă să recroiască istoria după tiparele proprii, dar mai sînt încă faptele evidente şi bunul simţ. Şi ceea ce este mai important – mai sînt încă în viaţă martorii acelor evenimente istorice pe care încearcă să le adapteze propriilor interese elita politică. În comunitatea internaţională astfel de probleme nu ajung să fie disputate în judecată. Ţările dezvoltate ies din situaţii de conflict prin intermediul democraţiei dezvoltate. La noi, deocamdată, toate drumurile duc spre judecătorie.